MITURI URBANE SAU CUM IGNORAM REALITATEA

Niste baieti inteligenţi au creat acum câţiva ani un "Atlas al mitocăniei urbane". cred că este cea mai bună operă umoristică din ultimii 22 de ani. Oraşul, indiferent că ne referim la Bucureşti, Cluj, Paris sau New York, reprezintă un conglomerat pestriţ de concepţii, aşteptări, culturi, inculturi, caractere şi non-caractere.In fiecare minut ai şansa să te ciocneşti de un geniu sau de un exemplar sinistru scăpat din subteranele mahalalei medievale. Ca agent imobiliar este inevitabil să ajungi să te loveşti de toate aceste caractere. Nu ai cum să ratezi vreunul. Unii îţi aduc o plăcere extremă când discuţi cu ei, alţii te aruncă in pragul depresiei. Un aspect insă destul de comun al multor caractere il reprezintă aplecarea cu obstinaţie spre mituri urbane. Un exemplu de mit este "fierul german". Stiti la ce mă refer. Nici nu intră in discţie alte caracteristici, alţi producători, alte repere. Un alt mit este maneaua. Din păcate acesta a devenit mult prea repede un element de referinţă... In sfârţit, in imobiliare mitul este legat de pretul etalon de 1000E/mp construit. NU POT INŢELEGE CUM ACEASTĂ ENORMITATE A AJUNS LA NIVEL DE ŞABLON TEMATIC: Când auzi de 100 de ori pe săptămână acest etalon, fără a se face insă niciun fel de referinţă complementară la calitatea proiectului (adică "ce nu se vede"), locaţia proiectului, număr de apartamente din imobil, dotările UTILE ale imobilului,   la calitatea finisajelor ("ce vedem" ), număr de locuri de parcare, dotările zonei (parcuri, şcoli, grădiniţe, metrou, etc), ajungi să îţi pui problema despre calitatea informării in acest inceput de secol XXI. Chiar toată lumea se informează din 2-3 articole supertâmpite publicate pe internet? Este chiar atât de greu de înţeles că un proiect in Piata Rosetii nu are cum să aibă acelaşi preţ cu unul din Titan? Speţă recentă. Un potenţial client al imobilului cunoscut sub numele Banu Manta Residence era foarte contrariat că preţul nu este de 1000-1200E/mpc, "pentru că asta e piaţa" susţinea dumnealui. Dar "piaţa" de care vorbea şi la care se raporta, oferă numai elemente de comparaţie periferice, pentru că niciun alt imobil similar nu este in construcţie in acest moment in zona Victoriei - Banu Manta. Adică un bloc cu 11 apartamente, 4 etaje, 12 locuri de parcare, standard ridicat de constructie si finisaje, constructie fără credit bancar, perspectivă deosebită a apartamentelor, stradă cu sens unic, vecinătate imediată cu parcuri, şcoli, muzee, metrou, piaţă, etc. Nici in Ghencea un imobil cu aceste caracteristici nu se găseşte uşor la 1000E/mpc. Calitatea costă oriunde. L-am intrebat ultima oară pe domnul cu pricina de ce nu l-a intrebat pe dealerul de la care si-a cumpărat maşina germană de ce nu este la preţul ofertelor minimale din "piaţă",  adică la 4000-5000E / bucata. A inceput să vorbească inerent de , brand, calitate şi de alte aspecte, adică exact ceea ce diferenţiază şi piaţa imobiliară, dar mai lipseste un element de bază : LOCAŢIA: O maşina costa la fel in orice colţ al ţării, dar un imobil poate costa şi cu 100% mai mult , in funcţie de valoarea terenului . Iată de ce niciodată preţul de 1000E/mpc nu poate fi aplicat tuturor ofertelor din piaţă ci doar celor de la periferie. Cu cât ne apropiem de centru este inevitabil ca preţul să crească, atât datorită costului terenului, cât mai ales datorită costului crescut al unor aspecte colaterale : organizare de şantier mai scumpă, arhitect şi constructor reputaşi, calitatea construcţiei şi a finisajelor. In acelaşi timp numărul de apartamente din imobil este decisiv. Nu ai cum să ai acelaşi preţ la un imobil cu 10 apartamente si la altul cu 60 de apartamente.