In acest torent, in care noroiul covarseste apa, pe care unii il numesc ECONOMIE, piata imobiliara este cea care intre 2004 - 2008 a asigurat o crestere economica reala in Romania. S-a construit, vandut si cumparat febril. Atat de febril ca unii s-au suparat si au inchis robinetul cu banutzi. Toti cei implicati in acest carusel au pierdut : constructori, banci, clienti, agenti, buget. De ce? Cum? Pana cand? Ce va fi? Incerc sa va raspund.
vineri, 15 iunie 2012
CICLUL PARE A SE RELUA
Când au venit la putere social democraţii in anul 2000, piaţa imobiliară era pe butuci. Economia României era relansată de cele 10 luni ale guvernării Isărescu, astfel incât in 4 ani de guvernare social-democrată preţurile caselor au crescut de vreo 4 ori. De la 5000USD o garsonieră in anul 2000 la vreo 18-20.000E la sfârşitul lui 2004. A crescut atunci şi economia, dar nu chiar in ritmul ala. Si casele erau mult subeevaluate ce-i drept. In 2000 un apartament de 3 camere in Iancului sau Aviatiei costa cât un Cielo sau un Peugeot 406. Păi asta era bătaie de joc. Acum raportul este ceva mai pertinent. O garsonieră costă cât 6 Dacia Logan şi cât 3 Skoda. Piaţa normală (asta inseamnă raportul din bunuri imobile şi bunir mobile dintr-un oraş comparabil al continentului, spre exemplu Praga sau Varşovia)ar permite o creştere a preţurilor imobilelor cu 50%. dar lucrurile par complicate de nişte ingerinţe străine mersului economiei. Spre exemplu Uniunea Europeană a somat Bucureştiul să rezolve problema celor peste 300 de hectare industriale care se găsesc in semiparagină peste tot in capitală. Acest imbold, politic in principal, va avea o oarecare consecinţă in derularea unor megaporiecte de infrastructură şi a apariţiei unor noi fluxuri de populaţiei si economice. Spre exemplu zonele Filaret-Viilor-Ferentari - Progresului, o centruă industrială lungă de vreo 3-4km. Greu de rezolvat urban. Nu poţi face numai mall-uri, iar prea multe hypermarketuri nu se inghesuie in zona aia. Nu există reţea de metrou, infrastructura scoială este modestă, fluxurile de populaţie foarte reduse. Doar un heirupism de tip Bumbeşti-Livezeni şi preţuri foarte mici ar atrage mase de oameni care să populeze un virtual cartier rezidential in acea zonă. la fel se pune problema şi cu platfromele Industriilor, Helitube sau Laminorului, ce-i drept acestea fiind insa şi pozitionate periferic. Complicată ecuaţie, mai ales că populaţie României este in scădere. Mi-ar place să cred că băieţii de la Bruxelles s-au gândit la o reţea verde, un mare parc, dar nu cred. profitul este cuvântul cheie in orice operaţiune şi sub acest aspect trebuie privit orice imbold. Sunt curios ce va inteprinde noul şi vechiu primar al Bucureştiului in acest scop. Indiferent cum şi de unde va reîncepe Revoluţia Imobiliară in Bucureşti, pot să pariez că in 2016 preţurile imobileor vor fi cu cel puţin 20% peste ce se intâmplă azi. Pentru că istoria se repetă, iar social democraţii au o curioasă legătură cu creşterea pieţei imobiliare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu