Piata imobiliara, turismul si Prima Casa

Ultima stire mai relevanta despre piata imobiliara este ca "in ritmul actual banii din Programul Prima Casa se vor termina in trei luni". Adica prin septembrie. Sa rememoram niste date. Bugetul Programului este de 200.000.000E. Creditul mediu este de 40.000E. Asta inseamna ca se pot acorda maxim 5000 credite . Pe plan national, atentie. Deci pana cum putem contabiliza ca s-au acordat credite in valoare de vreo 120-130.000.000E. Caci aici ne trimite matematica (200.000.000 : 9 = 22.300.000 E / luna). Adica in jur de 558 credite / luna pentru o tara intreaga. O fi mult? O fi putin? Tinand cont de faptul ca PC se adreseaza unei clase defavorizate ( salarii mici sau medii, fara proprietati anterioare, cu garantie de plata pe viitor (adica un job stabil la o firma stabila) putem afirma ca nu e simplu sa gasesti vreo 600 de aplicanti in fiecare luna, care sa se suprapuna acestui stereotip. Pe de alta parte nici nu putem avea pretentia ca 560 de tranzactii de acest gen vor insemna vreodata ceva pe piata imobiliara. Nici daca ar fi concentrate intr-o singura unitate teritorial administrativa nu ar insemna ceva. Si atunci cum sa interpretam miscarile pietei imobiliare? Piata imobiliara se misca timid (dar tratatbila) in sus.Dupa cum se constat din surse destul de credibile (INS si AMCPI) pretul pe mp a crescut, iar numarul de contracte procesate de ANCPI a depasit binsihor ultimii doi ani. Iar cifele prezentate de ANCPI sunt cu 5-6 cifre, deci in niciun caz cu 3-4 cifre dupa cum ar rezulta din analiza Programului PC. Adica zeci de mii de contracte. Pentru o corecta analiza trebuie sa tinem cont ca in cifrele ANCPI se strecoara si ipotecile, dar corectia nu poate depasi 15-20%. Pur si simplu pentru ca bancile nu acorda credite. Piata imobiliara ar trebui sa preia orice sursa de neincredere in moneda (iata , cursul leu - euro se duce la vale) in economie (bursa nu merge, inflatia papă depozitele din bănci) sau in valori alternative ( piaţa aurului s-a prăbuşit groaznic, dar in mod curios NIMENI nu face vâlvă pe tema aceasta). Dar in mod curios deraierile din pieţele colaterale nu se regăsesc in impulsuri puternic pozitive pe piaţa imobiliară. Acest aspect atrage atentia asupra două aspecte: 1. investitorul român nu este un investitor educat care să reacţioneze prompt; 2. sursele mass-media, extrem de importante in alegerile românilor, nu prezintă fenomenele intr-un mod pertinent. Dimpotrivă chiar. Cursul leu-euro este prezentat ca la circ (hopa sus!, hai jos!), despre aur mai nimic, despre bursa in zeflemea iar despre inflaţie si depozite de asemenea nimic. Probabil de teamă să nu deranjeze puternicul lobby al bancherilor, care işi arată muschiii fără ocolişuri blocând aplicarea unor articole din Codul Civil referitoare la extensia unor hotărâri judecătoreşti la TOATE conventiile de credit. In schimb mass media ne arată la toate orele şi pe toate canalele "succesul" tursimului românesc printre tatuaţi si dezbracate, printre cluburi de manele şi valuri de şpriţ cu aromă de vin, printre parade jenante ale unor "protectori ai turismului" şi pete de mare albastră. Care turism......este acelaşi leopard din spatele gardului. pardon...doream să spun plin de câini vagabonzi care dau de mâncare la fundaţii scheletice si vocale. Vă imaginaţi ce ar insemna, pentru cele câteva sute de fundaţii care "se ocupă" cu "protecţia animalelor", să nu mai existe câini vagabonzi? De unde ar mai exista bugete de vaccinare, castrare, hrănire, ingrijire, gayduire, deparayitare, transportare, etc? Ar mai putea trăi contribuabilul român in absenţa câinilor vagabonzi? Probabil că intr-un exces de tristeţe contribuabilul ar putea să se imbete de fericire că a scăpat de spectrul muşcăturilor şi de groaza că bieţii copii sunt devoraţi de haitele flămânde. Odată cu acest spectru ar scăpa şi bieţii "bucureşteni" din Bragadiru şi Popeşti de hoardele canine de pe terenurile virane din jurul blocurilor lor. Dar..deja este vorba de scnariu SF, de o Romanie posibila dar niciodata realizabila. Pentru ca noi, trebuie sa ne traim viata intre caini vagabonzi, sa lecturam satistici cu milioane de locuinte lipsite de apa, canal sau curent electric, sa asistam anual la reparatii de autostrazi sizilnic la circuri mediatice .

NU CREDEAM CA SE VINDE ASA REPEDE ....

Zilele trecute, la o vizionare pentru o proprietate din bd. Unirii, dupa incheierea vizitei respective, am lungit un pic dicutia cu respectivii clienti, pentru a înţelege un pic mai bine profilul domniilor lor. Şi, intre altele, i-am intrebat care a fost cel mai bun lucru pe care il vizitaseră până în acel moment ( cu excepţia proprietăţii prezentate de mine, se subînţelege). Şi imi răspund că au avut ocazia să vizioneze o proprietate aproape similară, la nici 500m ( o locaţie uşor mai proastă) la un preţ cu 20% sub preţul proprietăţii prezentate d emine. De bunî credinţă, i-a indrumat să o cumpere instant, căci preţul ( din 6 cifre, atenţie) mi se părea fabulos de mic. Au schimbat o privire itre ei şi mi-au mărturisit că "au scăpat" ocazia de a cumpăra imobilul. Intrabarea mea, naturală, "DE CE?" , am pus-o ca să aud răspunsul de ei şi nu pentru că nu îl cunoşteam. Se vânduse instantan. "Nu credeam că se vinde atât de repede" -  mi-au mărturisit. O dată in plus s-a demonstrat ce era ştiut. Produsele bune şi cu preţuri reduse cu 15-20% sub limita pieţei,  nu stau la vânzare. Se vând imediat. Şi se vând justificat pentru că piaţa produselor premium este o piaţă in scădere. Lipsa de oferte noi, lipsa de poziţii valoroase antrenează constant un interes ridicat pentru produsele premium. Iar cine nu inţelege asta, mai are timp să se convingă. "Timp" fireşte că nu are, dar chiar dacă nu are timp. cumpărătorul - optimist îşi imaginează că are. Îşi imaginează că "piaţa e a lui" şi că "cine are cash este regele". Ceea ce se intâmplă prin economiile dezvoltate, generatoare de crize sau boomuri economice ne arată că vremea cash-ului s-a scurs şi e timpul produselor. Zilele trecute americanii au anunţat că se deschide o nouă eră a petrolului, respectiv "petrolul de şist" care le va permite să se poziţioneze după 2020 pe locul I mondial in exportul de petrol. SUA nu mai exportau de peste 30 ani, petrol, deci ceva se va schimba dramatic in economie. Era petrolului ieftin va schimba multe. Teoretic asta ar trebui să ducă la ieftinirea transporturilor, la o nouă generaţie a motoarelor de consum mare, la un aflux de petrodolari pe piaţă, la o explozie a consumului. Dintotdeauna petrolul ieftin a atras bunăstare economică. In epocile de creştere a consumului , banii erau foarte ieftini şi se scumpeau proprietăţile. S-ar putea să se intâmple asta, s-ar putea să fie o nouă epocă in care paradoxul să fie complet : La bani ieftini să apară şi case ieftine. Vom vedea.