luni, 31 decembrie 2012

VESTI INTERESANTE

In ultimele doua săptămâni parcă au dat năvală toţi nababii Europei să cumpere (din nou) terenuri in Bucureşti. După tranzacţia anunţată de IKEA în zona Orhideea (peste 20.000mp), a apărut ştirea celor de la Colliers că au intermediat câteva tranzacţii pe zona Barbu Văcărescu - Pipera şi nu în ultimul rând anunţul făcut de Gigi Becali, care afirma că a vândut unui englez terenul de lângă Poliţia Rutiera (sediul din şos. Pipera) la un pret de 40.000.000E.  Asta era o sumă gigant şi in 2007. Astăzi este o sumă care pare ruptă din investiţiile arabe. Adică o cifră demnă de "1001 de nopţi". Departe de mine gândul că Becali ar inventa ceva. Omul ală de orice poate fi acuzat, dar de minţit nu  minte. Sunt convins că aşa este. Problema (îmbucurătoare) este că un teren de 40.000.000E inseamnă o investiţie in construcţie de cel puţin 100.000.000E. O SUTĂ DE MILIOANE DE EURO. Asta inseamnă că România se pregăteşte de ceva bun. De o relansare economică şi, inevitabil, a pieţei imobiliare. Iar acest lucru este absolut obligatoriu pentru bancile de pe intreaga planetă. Fără o creştere valorică a activelor imobilizate , a creditelor imobiliare (multe dintre ele se află in pericol de explozie) probabil că epoca 2013-2014 va insemna sfârşitul a numeroase bănci. România este oficial cea mai SĂRĂCĂ ŢARĂ A EUROPEI UNITE. Acest lucru, surprinzător, are şi efecte pozitive. de la astfel de ţări se aşteaptă salturi economice apreciabile, care pot aduce profituri  anuale cu 2 cifre, oamenilor de afaceri intreprinzători. Piaţa imobiliară suferă de proiecte. In ultimii 3 ani nu s-a lansat aproape niciun proiect, air dintre cele care trebuiau terminate, multe sunt "terminate" Atât ca finanţare. cât şi ca edificare. Proiectele au fost adesea gândire defectuos, multe dintre ele fiind la distanţa de orice element de infrastructură socială: şcoli, grădiniţe. biserici, spitale, pieţe, nu mai vorbim de teatre sau centre de distracţie. Noul val de dezvoltări imobiliare va lovi Bucureştiul exact invers: va sufoca centrul, ţinta fiind zonele accesibile, apropiate de centru, marketingul focusându-se pe zonă şi facilităţile infrastructurii. Fireşte acest lucru se va reflecta direct in două componente majore: suprafaţa locuinţelor şi preţul acestora. Nu cred că se vor atinge preţturile din 2007, dar o creştere de 20% (cel puţin ) faţă de nivelul actual este previzibilă. Nivelul acesta de preţuri nu aduce nimănui niciun folos. Populaţia NU cumpără imobile la niciun preţ. Prima casă inseamnă 5000 de posibile tranzacţii la nivel naţional. Adică apă de ploaie.. Deci nu poate să spună nimeni că preţurile joase sunt benefice poporului. Ba din contră. Lipsa tranzacţiilor aduce o gaură mare şi la bugetul de stat, iar lipsa noilor proiecte prejudiciază bugetele locale extrem de serios. Nu in ultimul rând lipsa proiecteleo majore de construcţii inseamnă o lipsă de locuri de muncă, o lipsă de comenzi pentru industriile orizontale (materiale de construcţii, sanitare, decoraţiuni, mobile, etc), iar asta inseamnă din nou probleme la buget, probleme sociale, probleme de toate felurile. Inclusiv nerespectarea promisiunilor din campaniile electorale, lucru de care românii au inceput să ţină cont. Dragi români, vă doresc un An Nou fericit, cu mai multe impliniri, cu mai multă bunăstare, şi cu mai multă maturitate, căci a cheltui mai mult pe lucuri de folosinţă indeluingată inseamnă in ultimă instanţă că e mai bine decât a nu cheltui pentru cănu ne permitem deloc.

luni, 17 decembrie 2012

joi, 6 decembrie 2012

CRIZA IN "TRIPLU V"

Orice economist iti poate vorbi despre o criza in "V" sau in "W", dar o criza in triplu V poate semana cu o furtuna perfecta. Da peste cap (dupa cum se simte) intregul sistem global, da pese cap intreaga conceptie capitalista, bazata pe munca si profit, da peste cap vetile a miliarde de oameni. OK. Si ce este de facut? Sa declansam sinucideri in masa? Sa conchidem la modul tembel că"nimic nu merge" şi deci de ce să ne mai batem capul cu ceva proiecte economice? Dacă ne uităm in jurul nostru vom vedea că şoselele sunt pline, trafic ca la balamuc, că magazinele inregistrează creşteri de vânzări (deci consum este), că apar mereu noi construcţii noi (deci oameni care proiectează şi indraznesc să scoată capul din noroiul acestei perioade post-criză). Viaţa este prea scurtă ca să ne permitem să tragem concluzii proaste şi să adoptăm poziţii de genul "am timp" sau "mai vedem, la anul poate ..." sau "am unde să stau, nu arde...". Fiecare zi pierdută inseamnă o zi irosită din viaţa noastră (media este de 25000 zile / viaţă) iar o locuinţă nesatisfăcătoare in care ne chinuim cu mama şi cu soacra  nu inseamnă şi căminul pe car eni-l dorim. Inseamnă strict că "avem unde sta". Mă uit siderat la câte un client sau prieten care amână de 2-3 o decizie de mutare a familiei intr-o casă nouă pe motivul că "poate mai scad preţurile la anul", fără insă a calcula că anul urmator nu aduce de prin 2010 ieftiniri simtitoare şi nici căa pierdut 1000 de zile de confort in ideea că "poate" câştigă 2-3000 de euro. Bani pe care de altfel ii câştigă in 3-4 luni..... Sunt oameni care au la bănci peste 200.000E. BNR ştie câţi dintre români au această sumă pe cont. Dobânda este jalnică, dar asta nu ii determină să incerce să profite de criză şi să facă achizitii. Conservatorim? Teamă? Speranţă de "mai ieftin"? Sau poate toatela un loc. Dar in acelaşi timp apar mereu alţi intreprinzători care deschid afaceri bio, energetice, agricole, site-uri de shopping, şi multe chestii inventive care te fac să crezi că nu este pierdută deloc speranţa unui nou boom economic. Sper să nu trăim o criză de proporţii apocaliptice şi să respirăm cât de curând aerul tare al urcuşului ecoomic. Sper ca aceste alegeri să fie de bun augur şi indiferent cine o veni la Palatul Victoria să aibe bunul simţ şi să ţină cont de interesele celor 22.000.000 de români.