CONSULTANTA CA MOTOR FINANCIAR

Priveam acum vreo 3 seri la o emisiune pe un post turistico-economic, la o emisiune cu subiect "consultanta in industria ospitalitatii". Foarte interesat de subiectul acesta (atat "consultanta" cat si "industria ospitalitatii") am fost extrem de atent la  problemele ridicate de profesionistii respectivi. Si aceasta cu atat mai mult cu cat rata medie de ocupare in hotelurile romanesti este de vreo 30% (din ce am auzit eu...poate ma insel, dar nu prea cred). Deci hotelurile stau pe o rata care abia le permite supravieturirea, iar aceasta realiate ar trebui sa le ascuta interesul pentru colaborarea cu niste profesionisti care sa le indice punctele nevralgice si apoi sa le dea si niste solutii viabile de ridicare a cotei de piata. Ca si in alte domenii , insa, apetenta investitorilor (reali) pentru consultanta este mica. Fiecare hotelier are (probabil) senzatia ca stapaneste foarte bine tainele industriei, motiv pentru care probabil se si afla toti la 30% cote de ocupare. Consultanta este insa la mare moda prin institutiile statului si companiile care se chinuie sa micsoreze profitul impozabil, dar asta este alt aspect. Revenind la consultanta care ar trebui solicitata, am constatat ca si industria ospitalitatii, ca si sistemul bancar sau cel imobiliar, da dovada de multa obtuzitate la colaborarea cu niste potentiali sfatuitori, care adesea vin cu niste solutii "neprietenoase" (ca sa nu zic total neplacute) dar care de multe ori pot aduce un profit mai clar si mai constant decat cel clasic, cu care s-a obisnuiti investitorul. Ma uit la numeroasele blocuri care au reinceput sa se inalte prin capitala si incerc sa imi dau seama cine o fi fost sfatuitorul investitorilor. Multe dintre blocuri au 6-7 etaje si mai mult de 40 de unitati. Chiar daca unele dintre ele au locatii foarte bune, am mari dubii ca vor fi interesante pentru actuala generatie de cumparatori, generatie care da dovada de o ignoranta tragi-comica in materie de necesitatea unei achizitii. Nu mai departe de acum vreo 2 saptamani am cunoscut un cuplu care au dorit sa vizioneze un imobil intr-un cartier periferic despre care nu cunosteau NIMIC. NIMIC. Ei locuiau aproximativ in partea opusa a capitalei, nu lucrau acolo, nu aveau niciun contact cu acel cartier. Plin de curiozitate i-am intrebat care a fost criteriul dupa care au ales sa vizioneze acel imobil. Mi-au raspuns nonsalant ca "pretul si suprafata". Li se parea natural. In acest context puteau insa sa vizioneze si la Otopeni sau la Ploiesti....evident ca nu au cumparat.  Ce as putea sa spun....consultanta este apreciata in doua tipuri de societati. in cea cu adevarat capitalista, in care fiecare cuvant are greutate si aduce un dollar in plus,  si in cea care cauta cu disperare sa iasa din zona mocirloasa a "mediu-dezvoltarii" sau chiar "sub-dezvoltarii". Daca nu exista o dorinta adevarata de performanta si depasire a unor situatii imbacsite de rugina si praf,  nu se apreciaza consultanta si fiecare "investitor" va cauta sa isi aplice propriul proiect, cel mai adesea pana la esecul suprem. Nu pot sa nu imi aduc aminte de miile de afaceri de tip bar-cafenea-restaurant care sucomba anual, de numeroasele proiecte moarte din fasa pentru ca "patronul" nu intelegea nimic din contextul locatiei, el avand o idee simpla de tipul "ieftin si aproape de metrou".Sau de proiecte imobiliare paguboase, pentru ca au fost gandite pe o succesiune de evenimente foarte favorabile si au fost total ignorate eventualele amenintari din mediul economic sau social. Mai nou investitiile sunt si subiect de ISU; gradinite, mall-uri, stadioane etc unde te uiti exista tot felul de investitii facute mai mult sau mai putin in conformitate cu siguranta  consumatorilor. De aici pot aparea tragedii tip "Colectiv". Cine se gandea acum 1 an la siguranta de acest tip? Discotecile, hotelurile, blocurile turn  si mall-urile sunt capcane veritabile, scari putine, iesiri limitate, arhitectura intortocheata...cine i-o fi invatat? Probabil or avea niste "consultanti". In mod cert Romania este o tara cu o mentalitate economica proprie, care pleaca de la merge si-asa" si ajunge la "mor pe mana mea", dar pentru a asigura succesul unei intreprinderi economice trebuie schimbat ceva. Plecand de la eternul patron "jolly-joker" (a murit el, moare afacerea in 3 luni) si pana la  schimbarea mentalitatii din "facuta pentru vanzare" in "facuta sa dureze", totul trebuie reformulat.Iar ideea de a apela la consultanti, pentru care trebuie sa platesti niste facturi si de la care trebuie sa preiei niste concepte care sa iti schimbe afacerea, aceasta idee trebuie sa isi faca incet-incet loc in capul investitorului mioritic, care inca are senzatia ca le stie pe toate.