marți, 20 noiembrie 2012

INCURCA - LUME

Poporul român este un popor inventiv si atent la detalii. de asta a creat un cuvînt fără echivalent direct in alte limbi, precum DOR sau sintagme de genul hodoronc-tronc si INCURCĂ-LUME In alte limbi există sinonime pentru "prost", "tâmpit" sau "imbecil"  dar nu şi pentru INCURCĂ-LUME.  iar prezenţa acestor indivizi este din păcate cotidiană şi dureros de costisitoare, mai ales in imobiliare. Există oriunde in jurul nostru constructori-incurcă-lume, agenţi-incurcă-lume, clienţi-incurcă-lume, avocaţi-incurcă-lume. Care mai de care te aruncă când ţi-e lumea mai dragă in fel de fel de probleme. Să ii luăm pe rând. Constructorul-încurcă-lume este o problema atât de curentă că o întâlnim pe toate străzile şi bulevardele, de la gropi săpate şi lăsate in plata Domnului, până la clădiri lăsate de izbelişte după ce au păpat banii dezvoltatorului. Dezvoltatorii sunt şi ei adesea nişte incurcă-lume, dar in primul rând se incurcă pe ei, cacă mulţi au izbutit să se sărăcească de unii singuri. Din păcate unii au tras după ei şi numeroase familii pe care le-au incurcat temeinic cu mirajul unor locuinţe noi, niciodată predate insă...iar proiecte de acest gen, precum Planorama sau CopperBeach sunt cu duiumul. Agentul imobiliar ("broker" mai nou...) este şi el de multe ori un incurcă-lume. Habar nu au ce vând. cum să prezinte, cum să selecteze clientul şi cum să facă un calcul corect calitate-preţ. Se trezesc trăgând de unul , pistonează aiurea pe alţii şi la sfârşit se intreabă de ce sunt injuraţi de toţi cunoscuţii. Pentru că habar nu au că imobiliarele se fac cu inimă si cu cap. Imobiliarle nu sunt un simplu bussiness, precum vânzarea de pesticide sau de pământ de flori. Clientul  incurcă-lume sau "turistul imobiliar", care pleacă de acasă fără a şti ce vrea, fără a şti ce poate cumpăra, fără o şedinţa temeinică, cu mama, cu nevasta, cu soacra, cu vecinul-sfătuitor....te aduce la disperare, dacă nu eşti pregătit pentru el. Vine soţu' vorbeşte vrute şi nevrute, promite, apoi te sună şi âţi spune că "nu se inţelege cu nevasta". Ce mai contează că te-a incurcat vreo săptâmână, săptămână care deja o treci la timpi morţi si ai mâncat din untura proprie şi benzină ai băgat de pe cardul de credit.... Avocatul încurcă-lume este alt soi frecvent ăntâlnit prin lumea imobiliară. Unii, proaspăt debarcaţi din lumea divorţului unde au tranşat ligheane şi roţi de rezervă habar nu au de ce inseamnă un teren extravilan forestier, Codul Silvic, PUZ etc, iar alţii îi plimbă atât de mult pe clienţii lor (in scopul de a-şi arăta "profesionalismul") încât oamenii se sperie şi renunţă la orice intenţie de a tranzacţiona. Mai sunt şi unii, şacali de rasă, care îi sperie de pe clineţii lor in scopul de a cumpăra ei obiectul tranzacţiei. Arhitectul încurcă-lume este alt specimen, frecvent întâlnit pe piaţă. Vine, propune un imobil urât, cu spaţii dispuse după orice altă regulă mai puţin a cererii pieţei imobiliare (nu ai să vezi un arhitect care să ceară studiu de necesitate...), nu ai să vezi arhitect care să facă şedinte de lucru comune cu proiectantul structurii şi cu proiectanţii instalaţiilor, astfel incât să se suprapună perfect cele trei planuri. Rezultatul : "bagam carota şi tăiem". Cine plăteşte carota? Cine justifica tăierile aiurea in plăci şi armături? Cine plăteşte pentru clădirile rămase nevândute datorită nenumăratelor vicii de proiectare şie execuţie? Complicată lumea imobiliară. Şi nu există o soluţie pe care să o dau eu din condei, pentru că nu poate fi aplicabilă universal. Dacă oamenii (dezvoltatori, cumpăratori, vânzători, prestatori de servicii de toate tipurile) ar fi mai cumpăniţi, dacă s-ar gândi de trei ori inainte să plece de acasă, dacă ar înţelege că imobilele bune sunt la fel de valoroase indiferent de criza de afară şi mai presus de toate, dacă ar binevoi să îţi respecte cuvântul dat, atunci probabil că  sintagma care a generat articolul ar fi doar un arhaism....dar nu e aşa, astfel că trîim in continuare in ţara care a inventat un termen pentru a explica o anti-calitate. Şi mai am o mare nelămurire. După 4 ani de criză chiar nu s-a înţeles necesitatea sfătuitotilor de calitate. In continuare fiecare are senzatia că este un guru al investiţiilor. al dezvoltărilor, motiv pentru care mlaştina se adânceşte...

joi, 8 noiembrie 2012

PROTECTIE

citeam intr-o prestigioasa revista de bussines din Romania despre o carte care face furori in Spania, respectiv "DEFIENDE TU DINERO" mai pe româneşte "APARĂ-ŢI BANII"  Ce scriu acolo cei doi spanioli, autorii acestui best-seller? Nimic altceva decât ce scriu şi eu pe aici de vreo 3 ani. Că banuţii ţinuţi la dospit prin bănci pot provoca surprize neplăcute. Mai direct... pot dispărea, fără concursul unui magician de la circ, ci prin concursul unor probleme economice. Ce mai spun spaniolii? Că mama protecţiei finaţelor personale este diversificarea invetiţiei. Active, certificate, bonduri, proprietăţi imobiliare, opere de artă, etc. Fireşte aici oamenii se referă la nişte variante posibile prin Spania şi nu la mentalitatea dâmboviţeană, in care banii de la saltea incă sunt foarte iubiţi. Despre opere de artă sau certificate de resurse deja vorbim precum in filmele SF. Spunea mai demult marele fotbalist Ilie Dumitrescu, cunoscut ca afacerist  cu opere de artă, că ştie mulţi oameni care au case de mulioane de euro şi nu au un tablou valoros pe pereţi... asta spune multe despre mentalitatea autohtonă. Dar despre investiţiile imobiliare se mai poate vorbi, deşi toţi visează cai verzi pe pereţi: sa cumpere in Piata Victoriei la preţ de Berceni, sa cumpere bloc 2000 sau 2011 la preţ de anii interbelici, sa cumpere teren ultracentral la preţ de Cernica şi sa cumpere in Cernica la preţ de Făurei sau Târgu Cărbuneşti.  Cu alte cuvinte "investitorul" român are senzaţia ca afacere se cheamă numai acea cumpăratură in care poate revinde imediat ceva la un preţ dublu. Nimic mai fals. Investitia imobiliara trebuie sa aducă in primul rând un câştig faţă de perioadele de boom imobiliar, perioade care revin ciclic. Astfel că orice achizitie trebuie făcută prin prisma unei potentiale cresteri de preţ. In al doilea rând investiţia imobiliară trebuie să se facă intr-un bun imobil cu un grad de individualitate ridicat. Cine crede că face o investitie cumpărând un apartament intr-un complex periferic cu sute de apartamente se inşeală amarnic. Deja mulţi dintre cumpărătorii de anii trecuţi nu pot să revândă bunul pentru că dezvoltatorii au preţurile la jumătate. In al treilea rând bunul imobil trebuie să satisfacă nişte nevoi actuale şi nişţte nevoi viitoare. Dacă nu intruneşte această cerinţă atunci invetiţia are un grad de risc. Spre exemplu - cumpărăm un lot de teren pentru a construi o casă şi nu doar pentru "lasă-l acolo, văd eu ce fac cu el" . Lipsa unui proiect antrenează in mod cert un risc in investiţie. Un exemplu de urmărire a unei investiţii bune este următorul:  zilele trecute ma intâlnesc cu  un client care intenţiona să achizitioneze un apartament intr-un bloc in care mai deţinea un apartament. Primul apartament il cumpărase prin 2008 la peste 250.000E, iar acum un apartament similar il putea achizitiona la circa 170.000E. Acelaşi apartament, acelaşi bloc. In afara de ideea unei "variaţii de piaţă" practic acelaşi bun, cu aceeaşi destinaţie de lungă durată nu este normal a costa diferit cu 25%. Omul cunoştea valoarea pozitiei, calităţile apartamentului şi era conştient că şi in 2008 făcuse o afacere la acel preţ.  Astfel că o achizitie similară la 75% din preţ i se părea o oportunitate certă. Acesta este u mod corect de a judeca lucrurile. Cu atât mai mult cu cât in economie se intâmplă lucruri ciudate: România descreşte economic dar leul se apreciază (vin alegerile...), utilităţile, alimentele, carburanţii,  totul se scumpeşte, dar cele mai valoroase bunuri, respectiv casele, au un trend de stagnare sau chiar descreştere...Degeaba incercaţi o explicaţie logică.. nu exisată aşa ceva. Ca şi faptul că societăţi comericale careau creşteri de profit de 2 cifre nu marchează pe Bursă decât creşteri infime. Se intâmplă deci lucruri care nu au fundament economic. Iar in aceste situaţii trebuie să invăţăm să ne protejăm banii.Iar investiţiile imobiliare sunt cele care nu fug, nu se alterează şi care pot produce surprize plăcute in viitor.