miercuri, 30 noiembrie 2011

PUNCT. SAU NU E ASA?

Care mai de care, comisari europeni, bancheri, fosti presedinti de bănci, politicieni de toate rangurile si din toate ţările, dau publicităţii niste declaratii de ţi se face părul măciucă. Despre analistii financiari nici nu mai amintesc. Ideea este unică: "urmatoarele zile sunt cruciale pentru moneda europeana". Am vorbit cu câtiva amici din strainatate si cu o gramada de conationali. Am constatat ca foarte putini isi dau seama ca inseamna prabusirea acestei monede. DISPARITIA ei. Au senzatia ca economiile e vor fi convertite (nu se stie de cine...) in alte monede. Ca trecerea inapoi la marca sau franc va fi o jucarie. Un fost ministru român, dl. Daianu, bancher firesc, anunta intr-un articol ca disparitia euro va antrena "convertirea" creditelor in moneda nationala. Hahahaha. In baza cărui contract? La ce dobânda? Sa fim seriosi. Dispare moneda, dispar si bune si rele. Adica dispar si economiile, dar dispar si creditele in euro. Credeti ca bancile vor plânge? Ia gânditi-va câte depozite in euro concentreaza, in special de la milionari si miliardari est-europeni sau neeuropeni. Secretul va fi ca bancile vor beneficia de o mica rascumparare a unei cote parti din euroi de catre Banca Centrala Europeana, in timp ce muritorii de rând (in special cei neeuropeni si nemembri euro) vor plange amarnic dupa fiecare eurocent. Tare ma tem ca se incearca cu disperare orchestrarea unui război mondial. Iranul si Siria sunt sub presiune, europenii sunt sub presiunea monedei (ia ganditi-va cum or sa iasa in strada vreo 100.000.000 de europeni) americanii sunt sub presiunea recesiunii si a datoriei publice astronomice. Pe cale naturala nu ai cum sa iesi din aceste clinciuri pentru că Asia singura nu poate rezolva toate problemele, cu atat mai mult cu cât Japonia este si ea in rah-cesiune. Chiar sa vrea (ceea ce se pare ca e o poveste cu zâne)China nu poate rezolva singura problemele umanităţii. In acest context mai apar si chestii stupide prin presa noastră: "noul regulament BNR va antrena scăderi de preţuri in imobiliare"...dar vi se pare că de prin 2008 piaţa imobiliară mai este legată de creditare? sau "la anul e supergreu, scad preţurile in imobiliare"...iată ceva nou. Vine greul...păi de prin 2008 e tot aşa. Iar, culmea Europei, se pare că la anul in România va fi mai bine ca pe la alţii. De ce ar scădea preţurile? Cine mai este forţat să vândă ca să dea un ton negativ pieţii? Cine a fost forţat a vândut. Cine nu a vândut, aşteaptă senin banca la uşă ca să ii dea flit portărelului. De parcă banca are ce face cu casa lui goală. Faţă de bancile americane care au antrenament să managerizeze case goale, bancile românesti (sau ce or fi ele...) NU AU ANTRENAMENT SI CAPACITATE SĂ GESTIONEZE MII DE CASE ŞI APARTAMENTE GOALE. Sa le plătească intretineri, să faca roluri la fisc, sa plateasca taxe si impozite etc. Apoi să plateasca si TVA la revânzări, ca asa spune legea la vânzarile repetate!! Deci, dragi români, stati linistiti. Băncile nu au cum executa ceva, pentru că la licitatiile lor nu se prezinta mai nimeni. Daca se omite preţul de evaluare (mare, că e de prin 2007-2008...) şi se vinde ceva la un pret de doi bani (cum mai spera câte unii) DNA-ul e la uşă, iar nenea executorul va da cu subsemnatul pentru scăderile ilegale de preţ. Fireşte, situaţia nu o să ţină la infinit. Se va debloca ceva - cumva şi lucrurile vor intra într-o filieră economică, dar până atunci mai este. Vorbeam ieri cu un cumpărător care visa o scădere de preţ cu vreo 70%, "E criză dom'le, ce proprietarul astă nu ştie?" Proprietarul ştie, dar nu îl interesează. In acest moment oamenii care au proprietăţi de vânzare au un scop clar cu banii din tranzacţie. Daca nu le iese preţul, nu au de ce să vândă . De multe ori sunt oameni care nu sunt deranjaţi sa stea cu acea proprietate in portofoliu incă 20 de ani. Au ce mânca, au cu ce plăti impozitele, nu au credite, au bani de vacanţe. Şi atunci de ce să vinzi? Vinzi, ca să faci alţi bani cu banii obţinuti. Dar dacă nu obţin preţul vizat, ei nu vând. Am un client care mi-a spus următorul lucru : "poate nu e pentru mine să il vând. Poate că este pentru copiii mei sau, de ce nu, pentru nepoţii mei. Asta e." Aşa stau lucrurile, iar oricine ar fi in postura lor ar gândi la fel. Imobilele, mai ales in vremurile tulburi, in care nu ştii ce se intâmplă cu banii tăi mâine, nu pot fi instrăinate fără un scop clar. Căci ele sunt o valoare certă in orice condiţii de piaţă şi in orice timp. Fireşte, nu totdeauna sunt lesne vandabile, dar asta este altă problemă. Noi vorbim acum numai despre securizarea unei valori şi nu despre înstrăinarea ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu