HRISTOS A INVIAT !!!

Sfanta Sarbatoare a crestinilor, momentul "zero" pe care izbutim sa il recreem in fiecare an, in timp ce unii pe la Geneva se chinuie (cu bani multi) sa "recreeze" momentul "zero" al Universului... este ceva incredibil. Numai cand esti in miez de noapte intr-o biserica, iti dai seama ce inseamna aceasta chestie. Succesiunea rapida a Pastelui si a zilei de 1 Mai i-a aruncat iar pe romani in chef de lene. Bucurestiul este gol, nimeni nu are chef de munca. In afara de cei cativa cotcodacitori zilnici de pe la TV, care incearca sa ne lamureasca despre albul peretilor. Trebuie sa fi tare nerusinat sa tranformi o expresie uzuala de tipul "Eurostat are rezerve fata de cifre" intr-o afirmatie de genul "Eurostat acuza Bucurestiul de minciuna". Ce se intampla pe piata imobiliara? Lucrurile se misca in sensul din toamna anului 2010. Adica numarul de tranzactii a continuat si in primul trimestru al anului 2011 sa creasca. Procentul este destul de multumitor, undeva in jur de 9%. Ce nu a spus nimeni, este ca si valoarea tranzactiilor a crescut, deci sunt mai multi bani in piata. Nu banii par a fi in acest moent probleme, iar pe moment ce economia mondiala se confrunta cu probleme spinoase in materie de dollar US si Euro probabil ca foarte curand vor aparea o gramada de bani pe piata. China a anuntat foarte serios ca intentioneaza sa renunte la o suma importanta de US dollar. Ce cumpara cu ei? ORICE. Numai sa scape de aceasta moneda care acum este cert supraevaluata si in exces pe piata. Federal Reserve tipareste lunar 75 miliarde US dollars. Ce parere aveti? In zona euro, de care Polonia si Romania par a se indeparta voit, iar Slovacia chiar anunta ca vrea sa revina la coroana (moneda anterioara), lucrurile sunt complicate de Grecia si pot fi complicate groaznic de Italia si Spania. In mod cert, daca cele doua mari state intra in vrie, detinatorii de moneda euro vor trebui sa isi puna problema "mai e buna si maine"? Nu e deloc intamplator faptul ce dl. Isarescu anunta ca va reduce la maximum creditul in euro. Pe de-o parte nu vrea sa se trezeasca cu un nou val de nemultumiti (ca sa nu zic disperati), dar nici nu vrea sa vina in tara un val de "euroi" pe care maine romanii sa ii plateasca in aur sau alte chestii ce ar trage greu in balanta economica generala si individuala. Epoca in care oamenii se uitau la bani ca la aur a trecut. In acest moment depozitele constituie o problema personala. Statul nu garanteaza un depozit impotriva disparitiei monezii si nici nu ar avea cum. Fiecare dintre noi trebuie sa isi gestioneze banii de asa natura incat foarte probabila criza ce va afecta una (sau ambele!) dintre monede sa nu creeze o gaura foarte mare. Este epoca in care trebuie sa se transforme banii "cash" in active eterne: actiuni la companii mari, certificate sau imobile. Pe de alta parte, pe timpul asta deja e un risc sa vinzi. Ce te faci daca te prinde deprecierea monedei cu banii in banca? Deja astazi dollarul s-a prabusit in fata tuturor monedelor cu aproape 10%. Euro ar putea sa aiba pretentia sa devina o noua moneda internationala, dar picioarele economiei europene sunt foarte slabe. Ca de lut....

DUPA TARG... CA DUPA TSUNAMI

Cun specialist care isi doreste sa fie la curent cu ce se intampla in piata, dar si ca sa onorez o inviatie pe care mi-a facut-o o asociatie profesionala, am trecut si eu pe la TIMON. Mi-aduc aminte (precum Creanga...) de vremurile bune cand imobiliarele erau imobiliare si targurile erau targuri. Adica moment comercial, de alis-veris cum ar spune turcii, de lansare a unor proiecte si concluzionare a unor etape parcurse. Nu stiu ce concluzii au tras participantii la targ si mai ales organizatorii, dar eu pot sa va impartasesc concluziile mele. Din ce am vazut pe acolo pot spune ca piata imobiliara se indreapta cu repeziciune spre un vid de oferta. Nu am costatat lansarea sau anuntarea niciunui proiect destinat clasei - mijlocii cu pretentii. Nu am constatat nici macar lansarea unor noi proiecte low-cost. Developerii de acolo (ca agenti nu prea erau, iar cei care erau mai bine lipseau) se luptau sa isi plaseze aceleasi vechi proiecte, sa atraga clienti noi la preturi ceva mai mici, dar care oricum sunt foarte apropiate de cele din toamna. Pentru ca deja au atins limita minima suportabila. Spre surpinderea mea (uluire as putea spune) am constatat ca mai exista temarari care propun proiecte pe la Frumusani sau chiar GHIMPATI. Va dati seama? O superocazie - sa locuiesti la 40km de Bucuresti, la Ghimpati, in plin Codru (de fapt campie acum) al Deliorman-ului. Nu pot sa inteleg si pace, dar probabil ca piata va reactiona cumva la aceste proiecte si vor intelege initiatorii mai bine ca mine. Vesti proaste deci pe toata linia: pentru organizatori ca au ramas cu spatii goale, iar 30% din spatii au fost ocupate de piete conexe (termopane, mobila, machete, amenajari). Pentru developeri ca oamenii nu se inghesuiau (iar motivul era unul singur: ofertele sunt"vechi" si periferice), iar pentru specialisti - ca piata va intra in "lichidare de stoc". Vesti bune pareau a veni doar din vestul orasului (Ghencea) unde 2-3 proiecte erau asaltate de clienti si de un proiect superb in est - in orasul Pantelimon, in zona lacului. Concluzia generala este ca acest targ a fost destinat oricui, dar nu bucurestenilor care cautau ceva nou si calitativ. A fost o editie suprasaturata de case disconfortante, la distanta de oras (Frumusani, Chitila) sau periferii lipsite de metrou (Ghencea, Militari, Baneasa), de preturi inghesuite in cadrul "Prima casa", dar care nu prea atrag clientii de Prima casa. Daca inaintea targului aveam o oarece dorinta de a prezenta "Banu Manta Residence" la o masa rotunda in cadrul week-endului imobiliar, cand eram in acel spatiu m-am felicitat pentru renuntarea la idee. Era ca si cum as fi venit imbracat intr-un costum Scabal la cantina comunala.

DESPRE AGENTI SI "AGENTURILI STRAINE" BUSSINESULUI

De vreo saptamana evenimentul la moda prin cele cateva site-uri sau saptamanale de afaceri mai importante este lansarea unor "grupuri de lucru" cu misiunea "istorica" de a educa agentii. De vreo 11 ani (mai exact de prin februarie 2000) la intervale destul de ciclice, se tot lanseaza fel de fel de pachete si proiecte, idei si planuri prin care agentii imobiliari(o banda de analfabeti, se pare...) trebuiesc musai scoliti. Cursuri rapide - precum "Sageata Albastra" - cu o calitate de tip zbor low-cost anulat, au misiunea de la livra pietii imobiliare superagenti... dupa vreo 2-3 luni de scoala. Cine sunt "profesorii", ce "studii" au si pe la te miri ce spiri-hareti facute ...deja este doar o chestiune laturalnica. Chestiunea primara este inrolarea agentilor si incasarea taxelor - de "scolarizare", "de examen", de "eliberare atestat", de "reexaminare" anul urmator. In mod curios nimeni nu pomeneste in niciun format de proiect despre exceptarea de la "scolarizare" a unor categorii. Exemple ar putea fi: posesorii de diplome universitare in drept, economie sua marketing, administratorii de agentie cu mai mult de 3 ani vechime, agentii imobiliari cu carte de munca mai veche de 1 an. Iar acestea sunt numai cateva exemple pertinente. Oameni care nu au ce invata in 2-3 luni nimic si de la nimeni. Dar care pot fi transformati intr-o sursa inepuizabila de venit pentru niste capuse din piata "educationala". NU INTELEG DE CE SE EVITA A SE VORBI DE CALIFICAREA L A LOCUL DE MUNCA. O scoal continua si care p evremea comunistilor a dat profesionisti in toate domeniile. Mai bizar este ca si in anul 2011, intr-un moment in care economia trebuie relansata si sustinuta prin orice mijloace, un organ al statului se plaseaza intr-o postura de cenzor al economiei. Adicatelea chiar Ministerul Dezvoltarii numai la scolarizarea agentilor se poate gandi? A rezolvat cu drumurile judetene, cu autostrazile, cu statiunile de la mare si de la munte, cu casele pentru tineri? Mi se pare ca in secolul al XXI-lea singurul motto al Statului ar trebui sa fie o economie libera si autoreglatoare. Nu poate fi Canada un exemplu? acolo rolul Statului este de sprijini pe fiecare doritor sa isi puna pe picioare un bussines, din care la sfarsitul anului sa dea ceva statului. Ca atunci Ministerul de Finante canadian a mai scapat de un somer sau de un bugetar si a inceput sa incaseze CEVA de la acel om. La noi pare a fi invers. Ministerele se reped sa puna frane care tind sa sperie oamenii sa mai intre in privat. Pai atunci o sa fim in criza mereu, pentru ca iesirea reala din criza va fi abia atunci cand raportul privat-bugetar va fi de cel putin 3:1. Acum e cam 1:1. De aceea traim cum traim. Cu taieri de 25%, cu legi ale profesorilor nerespectate, cu masive planuri de concediere, cu cifre de afaceri scazute peste tot. Departe de mine gandul ca in imobiliare trebuie sa intre toti analfabetii si neavenitii. Mai degraba ar trebui dat un test de cultura generala, cu 100 de intrebari care sa acopere istoria si geografia de la razboiul troian pana azi... ar fi mai util. Cine il trece, sigur poate sa faca bussines si cu un CEO de la una din companiile Top 10 ale planetei. Ceea ce isi propun sa aduca "scolile" de agenti, reprezinta praf in ochii presei si nimic nou sub soare pentru orice agent care a supravietuit 12 luni in piata imobiliara. Marile victorii ale sistemului educational din Romania le constatam la tot pasul cu ochiul liber: dupa ani de facultate si rezidentiat (vreo 12-14, teoretic) exista doctori care confunda o sarcina mare cu o tumoare. Juzii interpreteaza Legea dupa cum se scoala dimineata, iar jurnalistii scriu adesea de parca ar fi certati cu DEX-ul sau cu geografia. Despre primari care meg la batranete la liceu...deja suntem de rasul Europei, iar arhitecti care distrug orasele - la tot pasul (despre ce au facut astia Bucurestiului pot face un blog nou). Si atunci ... ce ne putem astepta de la scoala de 3 luni? Nimic altceva decat sa aduca baietilor destepti o sursa de bani.

Cele mai frumoase si accesibile imprejurimi

Cine ma cunoaste stie ca sunt un iubitor de natura. Iubesc Bucurestiul (cel mai mic dintre marile orase ale lumii), dar nu pot sa ma obisnuiesc deloc cu padurea de blocuri, cu porcariile sinistre construite in vechile cartiere, cu mutantii aparuti prin vechile mahalele. Damaroaia si Bucurestii noi par niste zebre obeze, Dacaia si Dorobanti a fi rezulatul unor armasari pur-sange corciti cu niste magari andaluzi, despre restul cartierelor deja greu mai putem rosti ceva. Lipsa de implicare a autoritatilor publice in gestionarea imaginii Bucurestiului ne ofera ceea ce vedem zilnic. O imagine departe de ceea ce ar trebui sa insemne o capitala europeana. Mai putem insa schimba ceva pe la margiea Capitalei. In cele cateva localitati care nu au fost luate la ochi de buldozerele si rechinii tranzatiei, mediul natural este inca prietenoscu omul. Poti sa mai respiri un pic de aer curat, poti sa mai speri ca va aveni ziua unei dezvoltari civilizate. Nu ne referim la Bragadiru, Otopeni si Chiajna, deja napadite de hale si blocuri, nici de Popesti Leordenicare arata de parca un orb a aruncat case cu etaj (caci nu le putem numi "vile") unde nici nu gandesti. Putem sa ne referim numai la Pantelimon, Cernica, Domnesti, Mogosoaia si eventual Corbeanca si Balotesti. De ce nu ne referim direct la Corbeanca si Balotesti? Pentru ca aceste doua localitati nu au infrastructura educationala si nici nu pot sa foloseasca infrastructura sectorului 1 Bucuresti (sufocata de cereri atat la nivelul gradinitelor cat si la nivelul scolilor). Deci aceste doua localitati sunt bune si frumoase numai pentru cupluri fara copii. Mogosoaia ar putea sa se foloseasca de infrastructura din zona Starulesti si Chitila, dar nici pe acolo scolile nu sunt imbietaoare pentru cei care au o proprietate de peste 150.000E... In schimb Pantelimon, Cernica si Domnesti sunt "lipite" sectoarele 2 si respectiv 6, sectoare cu excedent de oferta in ceea ce priveste spatiile din socli si chiar si in graidnite. Primarul Ontanu are cele mai multe locuri in gradinite din inregul Bucuresti. Copiii sa vina.... Mai este un lucru frumos in aceste localitati. Departamentele de urbanism s-au straduit sa impuna niste reguli privitoare la retrageri, la constructii, astfel incat foarte rar au aparut stupizeniile din Pipera, adica "ulite" cu zeci de vile. Nu pot sa spun ca toate lucruile sunt perfecte in localitaile mai su mentionate, dar pot spune clar ca acolo merita sa locuiesti. Iar preturile chiar ne imbie. Pantelimonul si Cernica ne ofera pozitii frumoase la 40-70E/mp, iar Domnestiul ne ofera acelasi lucru la 20-50E/mp. Cu alte cuvinte putem avea o casa frumasa, cu un teren generos intre 70-100.000E. Cu singura conditie ca trebuie sa ne asumam noi constructia, deci nu sa alergam sa o luam "de-a gata" . Primavara a sosit, cred ca merita sa stam pe santier.