IMOBILIARE DE LA TELEVIZOR

Cine se uita pe la TV mai frecvent (si este cat de cat interesat de Romania) nu poate ignora emisiunea lui Moise Guran. Dincolo de subiectele extrem de actuale, mie, personal, imi place emisiunea pentru vivacitatea lui Moise. Este alert, coleric chiar si plin de entuziasm. Una din recentele emisiuni a adus o mica analiza a pietei imobiliare (bazata pe cifrele unui important site imobiliar), iar intrebarea care plana era "dacă putem reveni la sumele din 2008". Concluzia (aparent neverosimilă) a lui Moise Guran era ca "se poate", plecand de la simplul fapt că o crestere economică va antrena creşteri de preturi peste tot. Adică un aspect normal, căci doar nimeni nu se asteaptă că la o crestere a salariilor si veniturilor in general, pretul caselor sau automobilelor , să stea pe loc. Că, până la nivelul din 2008, mai e mult, că o serie de cifre erau alan-dala (exemplu  se dădea o valoare ad-hoc,  nu ştiu de unde culeasă, de pret mediu in anul 2008 pentru un apartament de 2 camere in Bucuresti de 123.000E, iar acum de vreo 54.000E), că analiza era destinata strict unei emisiuni TV astea sunt niste realitati clare si obiective. Dar că a introdus in ecuatie anul 2000, asta e chiar corect si de bun-simt. Pentru ca 99% dintre analisti tin cont de anul 2008 in perspectiva lor ("mioapa"ca sa spun elegant) si ignora ca in anul 2000 preturile imobiliarelor erau de tot rasul si multi le ignorau potentialul de crestere (ca si azi ...). Plecand de la anul 2000 vom constata ca, azi, un imobil valoreaza in medie cu 400% mai mult. Cifra a dat-o Moise Guran si sunt de acord cu ea, pentru cea mai buna parte din segmente. Pentru segmentele interesante, realmente interesante ale pietei , insa cresterea poate fi si de 1000%.  Iar aceasta cifra este valabila dupa 6 ani de criza. Un exemplu concludent il reprezinta pretul terenurilor unde cresterile minime fata de anul 2000 sunt de 700%. Pentru ca aveau preturi foarte mici. 1-10 USD/mp terenul la limita orasului. 100-150usd/mp zonele centrale si chiar ultracentrale. Perspectiva este certa. Piata imobiliara va creste, probabil destul de accelerat. Stocul de imobile bune, interesante, cu potential, se va epuiza rapid. Imi doresc ca disperarea romanilor de a cumpara sa nu ii indrepte spre periferie, dupa principiul "decat deloc, mai bine ceva prost". In imobiliare nu mai e loc pentru compromisuri. Nu cumparati apartamente in complexele mamut din periferia capitalei. Lipsa de infrastructura si institutii (scoli, spitale etc) , accesul legat aproape numai de masina proprie (deci costuri de carburant), face disconfortanta o achizitie la periferie. Iar din punct de evdere al vandabilitatii imobilului, cred ca este suficient sa ne gandim ca veti avea o concurenta eterna cu dezvoltatorul (care  va avea apartamente de vanzare). Deci sansele de revanzare nu vor fi foarte bune. Ca sa excluzi ideea revanzarii imobilului este la fel de intelept ca si cum ai cumpara o masina de 50.000E dar nu ii faci casco ca "e scump". Nu murim in aceeasi casa pe care o cumparam la tinerete. In cea mai buna parte nici parintii nostri nu mai pleaca dintre noi in casele in care s-au mutat la tinerete. Pur si simplu este o miscare ciclica in viata noastra care ne determina o schimbare la 10-15 ani a casei in care stam. Astfel ca trebuie sa avem o casa interesanta ca sa putem sa ne miscam in urmaotoarea. Altfel riscam sa murim in 2 camere cumparate aiurea , undeva in camp, pe baza faptului ca am gandit prea ingust si am incercat sa profitam de un program guvernamental .