In acest torent, in care noroiul covarseste apa, pe care unii il numesc ECONOMIE, piata imobiliara este cea care intre 2004 - 2008 a asigurat o crestere economica reala in Romania. S-a construit, vandut si cumparat febril. Atat de febril ca unii s-au suparat si au inchis robinetul cu banutzi. Toti cei implicati in acest carusel au pierdut : constructori, banci, clienti, agenti, buget. De ce? Cum? Pana cand? Ce va fi? Incerc sa va raspund.
luni, 20 ianuarie 2014
BILANŢ 2013. PERSPECTIVE 2014
Aşa cum fac in fiecare ianuarie vă invit şi in acest articol să imi lecturaţi postarea din ianuarie 2013 să apreciaţi dacă ceea ce am scris acum un an s-a adeverit. Eu zic că da. A fost un an interesant din punct de vedere imobiliar, a crescut cifra tranzacţiilor, au apărut livrari de proiecte ( mallul Promenada, etc) au inceput să apară anunţuri de noi proiecte rezidentiale. Nu a fost un an spectaculor, dar unul in care să se vadă o mică creştere a fost. Şi pentru acest an apreciem că trendul se va păstra. Cred că va apare un colaps pe marginea Bucureştiului, unde sunt in diferite faze de constructie sau chiar pe stoc cateva mii de apartamente (in special in zonele Militari si Drumul Taberei unde s-a construit intr-un ritm anormal de mare) din categoria low-cost, cu niste imprejurimi dezolante, cu o calitate a vieţii la nivel de fauburguri franceze de inceput de secol XX sau favelhasul brazilian contemporan. CALITATEA VIEŢII. Acest concept care trasează o linie clară intre un apartament construit oriunde si o locuintă cu toate apanajele termenului locuinţă: infrastructură (străzi, mijloace de transport in comun, şcoli şi gradiniţe la o distanţă de maxim 1 km (8-10 minute de mers pe jos) parcuri, magazine, servicii de poştă etc. Cei care locuiesc intr-un apartament fără cele de mai sus, ştiu ce inseamnă să nu le ai. Iar dacă mai ai şi o haită de câini flămânzi in jurul "condominiumului" e deja tragic. Cei care cumpără "un apartament" fără a ţine cont de ceea ce îi oferă CALITATE VIEŢII, (din păcate incă foarte mulţi) consată in scurt timp ce inseamnî să ignori aceste aspecte. Devin sclavii maşinii, care consumă carburant şi timp, iar la o vârstă de 12-13 ani copiii nu se pot duce singuri la scoala. Un detaliu extraordinar de important. Alte detalii urmeaz㪠capacitatea de revâzare este ZERO. Pentru că nimeni nu cumpără "la mâna a doua" un imobil, dacă peste drum e altul nou-nouţ (cu garanţie) şi adesea mai iefitn (cî aşa e la periferie, se inventează soluţii să fie "mai ieftin". Revenind la prognoza pentru 2014, cred că va creşte interesul pentru terenuri, va avansa construcţia de mici blocuri in zonele centrale şi semicentrale, se va revigora piaţa de inchirieri si va continua creşterea din piaţa spatiilor industriale. Anul 2014 va fi insă supus turbulentelor din politică. Este un an electoral şi ultimul an de mandat al Presedintelui Băsescu. O ecuaţie complicată care va antrena in mod sigur şi numeroase pârghii economice. Este foarte probabil să mai apară câteva proiecte cu orientare spre cetăţean (pasarela Domneşti ar fi unul din ele) care să ofere un plus de valoare unor zone imobiliare. Una peste alta ecuaţia financiară este insă simplă: la bancă depozitele aduc pierderi, bursa este un instrument aflat departe de controluli investitorilor, deci poate aduce riscuri mari, pe când imobiliarele DE CALITATE marchează an după o mică şi sigură creştere.Căci toate prognozele care nu iau in calcul existenţa PARALELĂ a două pieţe imobilare sunt nişte analize tembele şi neprofesioniste. Există o piaţă imobiliară de calitate, destinată oamenilor conştienti şi care pot să ajungă (adesea cu eforturi) la un produs de calitate şi există o piaţă low-cost, a periferiei sau sub-periferiei, cu imobile alan-dala, construite nu se stie exact cum, cu sute de vecini iubitori de low-cost sau care atât ăşi permit şi care in consecinţă oferă o nouă varietate a conceptului comunist de "imobil confort II". Cine nu poate să facă diferenţa din acest text il invit să facă o plimbare in Bragadiru, Roşu sau Popesti Leordeni, in Prelungirea Ghencea sau in spate la Metro Militari. Acolo apartamentele incep de pe la 25.000E. Intrebarea mea este urmatoarea: la ce calitate te poţi astepta când un dezvoltator are şi profit la această valoare?
marți, 7 ianuarie 2014
TERENURILE AGRICOLE SAU CUM NE PIERDEM TARA... PE PARCELE
In presa de azi capul de afis este condamnarea unui politician local, dar de fapt subiectul cel mai interesant este dat de un interviu al atasatului economic (pe probleme de agricultură) al al Ambasadei Ungariei la Bucuresti care anunta ca "Statul maghiar intentioneaza să cumpere terenuri agricole in Ardeal". Pentru cine nu este român sau cât de cât la curent cu realităţile economice din Ungaria, ai putea spune că Ungaria este un stat din zona Golfului, care a pus deoparte nişte miliarde bune (de euro) ca sa profite de niste oportunităţi financiare. Dar nu este aşa. Unaria abia respiră economic, somaj in floare,creşterea economică este la fel de debilă ca a României ... şi iată că ei se apucă de cumpărat terenuri..prin Ardeal. De ce in Ardeal şi nu in Moldova sau Oltenia? De ce nu in Kossovo sau in Croatia. Explicaţia are clar o rădăcină istorică şi nu una economică. Mai grav este faptul că România nu are replică. Asemenea proiecte care nu au o natură economică (motivaţia prezentata ar fi de "impamantenire" a unor tineri) şi in niciun caz una socială - pentru că Ungaria are satele goale (de altfel ca şi Bulgaria sau România), o populaţie in scădere agresivă, (aşa că ... pe cine să impământenească? ) nu pot aduce decât tulburări intr-o regiune oricum greu incercată. Nu putem crede că Ungaria îşi propune să cumpere cîteva sute de hectare pentru nişte eventuali tineri care ar fi mai tentaţi de arcul carpatic decât de spaţiul panonic. Credem insă că arcul politic de dreapta incearcă să îşi câstige o popularitate de tip nou. Ce ar putea câştiga România din aceasta mega afacere cu iz naţionalist? NIMIC. Ce ar putea pierde? IMENS. Incepând cu prestigiu intenraţional (nu am auzit pâna acum de un caz similar) pe baza lipsei de reacţie şi până la o stare de liniste internă, pentru că dacă s-ar achizitiona o bucată interesantă de teren din zona frontierei, cum s-ar putea simţi oamenii de pe acolo? Situaţia este comlicată numai când te gândeşti la ea, dar dacă s-ar mai şi concretiza ceva? Stupefiant este cp poartea maghiară a pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier (adică de fapt munşi si dealuri) şi pentru fondul de izvoare minerale..... Concluzionand, putem spune că Budapeste are in pla să cumpere câmpii, dealuri şi munţi din ţara noastră. Dacă mai luam in calcul că numeroase aşezări umane sunt aproape complet de vânzare, putem să ne aflăm in faţa uneia din cele mai cinice probleme ale istoriei. Dacă ar fi să fac o comparaţie, cred că ne aflăm in faţa unei afaceri imobiliare de genul celei care a privit Alaska. Unii sunt pregătiti să cumpere când altii nu stiu să administreze ceea ce au ... . Nu in ultimul rând mă intreb dacă şi România o avea un atasat pe probleme de agricultură la Budapesta. Şi dacă avem...cu ce ocupă?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)