Economia in mod cert se misca

Fiecare dintre noi la locul sau de unca o simte. Se intampla lucruri. Sunt mai multe comenzi, mai multe telefoane, mai multe intalniri, traficul a redevenit dificil, restaurantele destul de pline. Chiar daca cifrele vanzarilor nu cresc simtitor peste noapte, volumul de munca a crescut, iar acest lucru este imbucurator, pentru ca ar trebui sa se reflecte si in performantele economice. In imobiliare oamenii par a se trezi la viata. Dupa 3 ani de criza si 2 ani de scaderi dramatice, evolutia din ultimul semestru al anului 2010 pare a fi constientizat oamenii seriosi ca timpul scaderilor a trecut ireversibil, iar acum nu poate sa urmeze decat redresarea pietii. Este firesc ca piata sa nu ramana la cifrele din decembrie 2010, este firesc sa nu viseze nimeni ca se ajunge la cifrele din decembrie 2007, dar este posibil ca in 2013 - 2014 cifrele sa fie undeva in zona mediei aritmetice dintre cele doua valori. Cresterea economica va aduce o crestere a consumului, iar nevoia de case este o constanta a vietiinoastre. Nu poti trai pana la adanci batranete in 2 camere, chiar si 3 camere sunt adesea neincapatoare, chiar daca nu ai decat un copil. Casa normala a unei familii are 4-5 camere, in care sa ai loc si pentru soacra (asta e.. e necesara cand ai copil mic, sa ai biroul tau si bineinteles living si dormitoarele necesare. Cele mai multe dintrea tranzactiile ultimilor ani (2003-2008) s-au facut in zona apartamentelor cu 1-2 camere. Dar familiile cresc numeric, asa ca vine vremea schimbarii casei. Cine a luat o casa intre 2003-2006 o va vinde zambind si isi va cumpara in 2011-2012 o casa in acelasi stil. Cine nu anticipeaza valul, asta e... Mai are timp sa studieze piata. Cei care au achizionat imobile intre 2007-2008 trebuie sa mai astepte un pic ca sa isi rezolve problemele financiare. Dar si le vor rezolva si ei.

Apocalipsa? sau drumul Golgotei?

De cativa ani incoace (poate mi se pare mie) s-au cam intetit fenomenele extreme : cutremure, inundatii, alunecari de teren dezastruoase, vulcani cu eruptii ce ne amintesc de Pompei, cresteri ale Oceanului Planetar, secete groaznice, viscole si nameti, El Nino, tsunami, inmultirea brusca a unor organisme biofage care pot devora jumaate din pestii si algele Oceanulu Planetar in acest ritm...iar exemplele pot continu. In plus - omul isi da si el concursul : Patriot Law, Lehman Brothers, criza financiara, falimente zilnice, revolte civile unde nu te astepti, atentate teroriste, Rwanda, poluari gigantice (cazul BP in Golful Mexic) etc. Ce se intampla? unde se ajunge? o sa mancam lacuste si furnici in 2030? ce e de facut? Greu de raspuns la aatea intrebari bulversante. Ma gandesc ca ceea ce a lovit Japonia ar fi dustrus jumaate din Europa. Japonezii sunt antrenati zilnic sa reziste la asemenea dezastre. Europenii sunt antrenati la orice altceva. De romani nici nu mai vorbesc. La 3 ani de la izbucnirea crizei inca ne gandim cum sa cumapram Ferrari, masini second-hand, dam navala sa golim rafturi de solduri, deschidem tot cafenele si fast-food-uri in loc sa creem afaceri productive, aducatoare de plus-valoare. O sa spuneti "ce afacere, ca mai nimic nu merge?" - iar eu va spun ca o ferma poate fi pusa pe picioare cu investitia din amenajarea unei cafenele, iar din chiria lunara se poate cumpara un hectar de pamant. Care iti ramane. In loc sa amenajam un restaurant cu 30-50.000E mai bine cumparam o nava de mini-croaziera sa plimbam turisti in Delta sau pe Dunare. Ati auzit in Romania de un producator competitiv de utilaje pentru dotarea locurilor de joaca (tobogane, leagane etc). Prostioarele din plastic pe care primariile le pun prin parcuri sunt importate de prin Turcia. O fi greu sa le producem in Romania? Bucurestiul este singura Capitala civilizata care nu are in periferia sa o mini-statiune de week-end. Cu locuri de joaca, restaurante, spa, mijloace de agrement, etc. Nu ar trebui o investitie initiala mai mare de 10.000.000E. Mai nimic pentru multi potentatati care acum sunt inecati in proiecte esuate. Trecand la imobiliare in anul 2011 - va dati seama ce inseamna sa locuiesti la etajul 14 al unei cladiri in Romania ? Nici nu vreau sa ma gandesc. Nu am fost niciodata de acord cu turnurile astea care apar prin Bucuresti precum ciupercile dupa ploaie. Turnurile nu sunt semnul prosperitatii, sunt semnul lacomiei. Poti sa faci cladiri de afaceri si cu 4-6 etaje (vezi zona Tipografilor-Casa Scanteii), iar de cladiri de locuit nici numai vorbesc - un exemplu perfect este Banu Manta Residence. O cladire absolut superba. Nu pentru ca o promovam noi, ci pentru ca este o cladire absolut perfecta.

Este un Everest al design-ului si dezvoltarii imobiliare : mica, eleganta, gratioasa, frumoasa, cu o locatie top, aerisita. Nu e unica in Bucuresti, dar asemenea exemple sunt foarte rare. Marcheaza si lumineaza drumul de la mlastina la civilizatie urbana. marcheaza si diferenta dintre un proiect creat pentru a munci o viata la el (exploatarea unei nave sau a uni mini-statiuni) si un proiect pe termen scurt, "care sa aduca banu' grupa mare" imediat. Chiar si marile proiecte anuntate in ultimele luni (mall-uri, birouri) sunt in aceeasi directie.

Ce se petrece prin lumea imobiliara

In acest moment viata economica a p[lanetei este extrem de surescitata. Petrolul, alimentele, aurul, argintul, metalele rare, toate sunt la mare pret. Pe baza certificatelor de pewtrol s-au obtinut in 2010 randamente de peste 120%. Asta in tarile apusene, unde nici cele mai obraznice burse nu permiteau asemenea randamente. Argintul aproape si-a triplat pretul in 2 ani. iar pretul alimentelor probabil ca e abia la inceputul urcusului...desi graul s-a dublat ca pret. Pretul imobilelor a crescut general in toata Europa de Vest, numai vorbim de Israel si Asia de Sud-est. A inceput timid sa isi revina si SUA. In Romania deja este clar ca preturile nu mai coboara. Dar vor mai creste? Tinand cont de faptul ca se anticipeaza o inflaie in zona euro, eu cred ca vor creste. Nu toate segmentele alan-dala asa cum s-a intamplat intre 2005-2008, ci doar segmentele valoroase. Periferia neinteresanta nu are motive sa creasca. In Germania in acest moment nu poti gasi imobile valoroase, in zone valoroase. Pur si simplu nu sunt de vanzare. Este supracerere in zonele de lux, dar pentru zona medie si modesta cererea este modesta. Nu vad de ce nu ar fi valabila aceasta regula si in Romania. Nu poti sa ai pretentia ca un apartament in Giurgiului sa aiba acelasi trend ca unul din Mosilor sau Aviatiei. Nu poti sa visezi ca un teren in Jilava sa creasca cat unul in Pantelimon. Daca vor mai fi visatori - aia e. Riscul lor.

15 ani de Nobila Casa Rasariteana

Ieri compania noastra a implinit 15 ani. Prins de munca am constatat asta abia seara tarziu, iar partenerii mei abia azi cand le-am atras atentia. Senzatia este deosebita. In 15 ani altii au ingropat zeci de firme, au creat fel de fel de inginerii, de PFA-uri si tot soiul de alte chichite ca re sa le creeze un mic avantaj. Cel mai greu in acesti ani a fost trecerea brusca de la o piata activa la o piata subactiva. Erau zile cu 6-7 vizionari si intalniri, apoi luni de zile in care agenda era 70% goala. Dupa ani de zile (1996-1997, 2002-2007) de crestere a cererii, in momentele in care a aparut problema banilor in piata nu am fost conectati la "vantul schimbarii", astfel incat a trebuit sa ne regrupam ca pe front. Cu pierderi grele. Dar important este ca ne-am regrupat. Intrun moment in care se poate trage o concluzie a crizei - putem spune ca aceasta criza a adus cu ea o intarire a companiei, o specializare suplimentara si o conectare mai adanca la problemele clientilor. Am avut pana acum 15 ani dificili,dar frumosi pentru ca facem ce ne place, ani in care am experimentat direct numeroase situatii de piata. Sper sa avem alti 15 ani de stabiliate si maturitate economica.